Moment de Seara

Moment de seară în drum spre-o gară mică
Până să cadă cea dintâi zăpadă,
Ceasornicul cu ale lui limbi bătea-n tăgadă,
Se subţiaza şinele de frică,
Iar tu stai şi aştepţi un om, ce opreşte
În gara care blând se-nzăpezeşte.
Dar iata-l înaintea ta cum vine,
Parcă e un tren pe şine
Fereşte o clipă, şi îţi sculptează-n creier
Dorinţe vii, şi merge apoi pe şiruri lungi, de greier…..
Dar las’ că am sa-ţi scriu, ai răbdare!
Sa-ţi spun să vi în vârful razelor de soare,
Şi să priveşti în valea lumii curgătoare,
Şi să-mi spui friguros, adică să fi în stare,
Ori o idee….ori o întrebare,
Şi am să-ţi răspund ca şoimul cu ghearele-n zare.

28.11.1999

Comentarii

comments

Posted in Poezii. Tags: . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *