NOSTALGIA IUBIRII

Iluzia că te voi revedea, ascunde adevărul
Dorința, chip de dor o numește trecătorul,
Calvar uman momentul despărțirii
Și adiere de opal clipa regasirii.

Când te uiți peste umăr în trecut
Și cauți visul de odinioară pierdut,
Cu nostalgie privesți acum iubirea
Și totul e nimic, când singur cauți fericirea.

Nimic e totul, când tânjești la nemurire,
Nimic din ce în jurul tău se-nvârte
Nu are tăria să te mai încânte,
Nimic nu-ți mai inspiră un strop de fericire.

Ascunzi în suflet încă dor și suferință
Parcurgi traseul interzis din inima-ți flămândă,
Speri…și crezi în propria-ți credință
Că ai să scapi de a inimii comandă.

Îți comandă cu regret, cu amărăciune
Sentimente calde, aprinse de-un tăciune,
Din amintiri haotice date uitării
Precum valurile se dau ofrandă mării.

Din iluzii trăiești mințindu-te pe tine
Din aduceri aminte nu poți călca in viitor,
Din dulcea-ți nostalgie o adiere avine
Conturând în culoare și parfum, un aprig dor.

Dor…de ce ar fi putut să se-ntâmple
Din viețile noastre, acum pustii de iubire,
Din vorba noastră, redând cuvinte simple
Și regretând trecutul acum la nemurire.

nostalgie_1024

12.07.2009

Comentarii

comments

Posted in Poezii. Tags: . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *